Portal:Economie

modificare 

Portal Economie

Articole noi:
Impozite 27.10 - MEBO 19.06 - Circuit economic 21.04 -Instituţie 15.03 - Ronald Coase 10.01 - Comerţ internaţional 17.11 - Comerţ 5.11 - Asigurări şi reasigurări - 8.11 Politică monetară - 9.03.08

modificare 

Articolul zilei

Vor coopera cei doi prizonieri pentru a minimaliza pierderea totală a libertăţii sau unul dintre ei, având încredere că celălalt va coopera, îl va trăda pentru a fi eliberat?
Vor coopera cei doi prizonieri pentru a minimaliza pierderea totală a libertăţii sau unul dintre ei, având încredere că celălalt va coopera, îl va trăda pentru a fi eliberat?

Dilema prizonierului este un paradox, componentă centrală a teoriei jocurilor. În cazul dilemei este vorba despre un joc de tip sumă non-zero care a fost formulat de către angajaţi ai companiei RAND Corporation. Merrill Flood şi Melvin Drescher descriu o dilemă socială ca pe un joc între două persoane, care arată cum pot conduce hotărârile raţionale individuale la rezultate colective neoptime. Termenul dilema prizonierului a fost formulat de Albert Tucker de la Universitatea Princeton.

Doi prizonieri sunt bănuiţi că au săvârşit o infracţiune. Pedeapsa maximă pentru această infracţiune este de cinci ani. Celor doi prizonieri li se face o propunere pe care cei doi o cunosc. Dacă unul dintre ei mărturiseşte şi astfel îşi împovărează partenerul, atunci scapă nepedepsit – celălalt trebuie să ispăşească o pedeapsă de cinci ani. Dacă cei doi decid să nu mărturisească, rămân doar dovezi prezumptive care nu sunt suficiente pentru a-i trimite după gratii. Dacă amândoi mărturisesc, pe fiecare îl aşteaptă o pedeapsă de patru ani. Prizonierii sunt chestionaţi separat unul de celălalt, astfel încât nici unul dintre ei nu va cunoaşte nici înainte şi nici după chestionare intenţia celuilalt.

>>>continuare
Articole anterioare: Tigrul Celtic
modificare 

Articole principale

modificare 

Imaginea zilei

modificare 

Categorii

modificare 

Ştiaţi că...

modificare 

Citate

Românul adevărat nu este niciodată meschin şi îşi râde de aceea dintre compatrioţii lui – cum sunt unii ardeleni – care arată deprinderi raţionale şi cuminţi în administrarea cheltuielilor lor. Ideea românului despre avere şi venit este epicuriană; scopul acestora este consumul cu toate bucuriile lui.

Mihail Manoilescu, Rostul şi destinul burgheziei româneşti, Bucureşti, Editura Cugetarea-Georgescu Delafras, 1942, pp. 306-307

modificare 

Lucruri pe care le poţi face

modificare 

Asociaţia Wikimedia

modificare 

Alte Portale

Curăţă memoria cache


Księgarnie językowe Prace Magisterskie Szczecin logo karty kredytowe Bieszczady Opisy do GG Zakłady Bukmacherskie STS Ośrodek Odwykowy zdjęcia ślubne Łódź Elektronarzędzia Dewalt Muzyka Pozycjonowanie stron Wzory cv nieruchomości rzeszów kick koparki Bułgaria wczasy Karaoke tani kredyt hipoteczny COOLsurf