Ploieşti

Ploieştiul este un important nod de transport, situându-se pe drumurile care leagă capitala Bucureşti de Transilvania şi Moldova.

Este supranumit „capitala aurului negru”, oraşul fiind vechi centru al industriei petroliere, având patru rafinării şi alte industrii legate de această ramură (construcţii de maşini, echipamente electrice, întreţinere).

[modifică] Istoric

Pentru detalii, vezi articolul Istoria Ploieştiuluivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Cu privire la data înfiinţării şi la primii locuitori ai unei localităţi cu numele Ploieşti există puţine mărturii scrise. După Nicolae Bălcescu, ar fi existat pe vremea lui Mircea cel Bătrân o „Căpitănie a Ploieştiului” (ca. 1413). Din punct de vedere documentar, toate lucrările de istorie se opresc la anul 1503, de când datează prima apariţie în actele Braşovului a unor nume de căruţaşi ploieşteni, Drăgoi, Tudor, Neagu şi alţii.

Ploieşti: rezervoarele de petrol ale rafinăriilor în flăcări după bombardamentul american din 1 august 1943

Prezenţa unor ploieşteni pe pieţele unor oraşe din Ardeal denotă că localitatea avea un nume şi o bază economică ce-i permiteau să intre în relaţii comerciale cu centre de peste munţi. Numele mai apare într-un hrisov din 1567, semnat de domnul Ţării Româneşti, Petru cel Tânăr, prin care se întărea o vânzare a "cinci răzoare" de vie între un anume Avruţ din Ploieşti şi logofătul Coresi din Bărcăneşti. Un moment crucial a fost alegerea Ploieştiului în 1597 de către Mihai Viteazul ca bază pentru operaţiuni militare şi a ridicat satul de moşneni la rangul de târg domnesc. Sprijinit de domnie, Ploieştii se dezvoltă continuu pe parcursul sec. XVII (este sediu al căpitanului de Ploieşti), devenind un important centru urban al ţării. Ridicarea sa a provocat decăderea unui alt oraş aflat în apropiere, Târgşor, ce va deveni un simplu sat. În august 1870 aici a fost proclamată, pentru o zi, Republica de la Ploieşti.

La 1 august 1943 şi în vara anului 1944, Ploieştiul a suferit efectele bombardamentelor aeriene ale forţelor anglo-americane, care au pricinuit distrugeri grave. După 1944, în cadrul transformărilor sociale şi economice sub regimul comunist, importanţa oraşului a scăzut. După 1990 cunoaşte din nou un avânt economic şi cultural.

[modifică] Date geografice

[modifică] Aşezare

Municipiul Ploieşti este aşezat în centrul Munteniei, în partea central-nordică a Câmpiei Române.

Ploieştiul, unul dintre oraşele cele mai importante ale ţării, se află la cea mai mică distanţă de capitală, şi cu toate că pe parcursul a patru secole a avut strânse legături cu aceasta, el şi-a păstrat personalitatea.

Oraşul Ploieşti este traversat de meridianul 26°E (în partea sa de vest) şi de paralela 44°55’N (în partea de sud). Paralela 45°N trece prin comunele suburbane Păuleşti, Blejoi şi Bucov. Municipiul ocupă o suprafaţă de peste 60 km², din care 35 km² reprezintă comunele suburbane.

Ploieştiul se găseşte între două mari râuri, primul dintre ele, Prahova, spre sud-vest, atingând uşor municipiul prin comuna suburbană Brazi, iar cel de-al doilea, Teleajenul, spre nord şi est, străbătându-l prin comunele suburbane Blejoi, Bucov, Berceni. Oraşul este aşezat pe râul Dâmbu, care izvorăşte în zona de dealuri a oraşului Băicoi, trece prin oraş şi prin două comune suburbane şi apoi prin comuna Râfov, unde se varsă în Teleajen. Dâmbu are astăzi apa puţină; este canalizat pe aproape toată partea ploieşteană a traseului său, în el deversându-se, la ieşirea din oraş, sistemul de canalizare al acestuia.

[modifică] Oraşe apropiate

[modifică] Clima

Temperatura medie anuală este de 10,5°C, iar valorile minime şi maxime înregistrate în secolul nostru au fost de -30°C la 25 ianuarie 1942 şi respectiv de 43°C la 19 iulie 2007.^{[necesită citare]} În medie, pe an sunt 17 zile geroase, 26 reci, 99 calde, 30 tropicale, restul fiind zile cu o temperatură moderată.

Cantitatea medie multianuală de precipitaţii este de 600 mm, cu 30-40 mm în ianuarie şi 88 mm în luna iunie. Anul cel mai ploios a fost 1901, cu 9639 mm, iar cel mai secetos 1930, cu 305,3 mm. Pe an, sunt în medie 104 zile cu precipitaţii lichide, 26 cu ninsoare, 112 cu cer senin, 131 cu cer noros şi 122 cu cer acoperit.

Oraşul se află sub influenţa predominantă a vânturilor de nord-est (40 %) şi de sud-est (23 %), cu o viteză medie de 3,1 m/sec. În medie, sunt 11 zile pe an cu vânt cu viteză de peste 11 m/s şi numai 2 zile cu vânt de peste 16 m/s. Presiunea atmosferică este de 748,2 mm.

[modifică] Relieful şi vegetaţia

Altitudinea medie a aşezării este de 150 m, oraşul fiind deci plasat într-o zonă de câmpie. Aspectul solului şi subsolului este determinat de aşezarea sa pe structurile vechiului con de dejecţie al râului Prahova, ce trece prin albia situata în prezent la circa 25 km - vest şi de vecinătatea râului Teleajen (latura de est), cu afluentul sau, pârâul Dâmbu, care strabate cartierele din nord-est.

Vegetaţia de odinioară a Ploieştiului a fost aceea a unei păduri de câmpie, în care predomina stejarul pedunculat (Quercus robur), alături de alte varietăţi de stejar şi gorun. Resturi din pădurea de altădată s-au mai păstrat până târziu şi chiar în prezent mai există, ca arbori ocrotiţi, doi stejari bătrâni, la Ghighiu, dincolo de marginea de sud a oraşului.

În prezent vegetaţia este cea specifică marilor aglomerări urbane, formată îndeosebi din esenţe ornamentale şi de aliniament, plantaţii de castani, plopi şi salcâm, spaţiile verzi şi parcurile fiind destul de restrânse (zona bulevardului, parcul de la Sala Sporturilor, parcul din nordul oraşului, parcul „Mihai Viteazul”, parcul de la Bariera Bucov). Acestea ocupa numai 85,5 ha, revenind, în medie, 3,2 mp. pe locuitor.

Pe raza oraşului pot fi văzute şi câteva exemplare de arbori endemici, aclimatizaţi în timp, care se află sub ocrotirea legii, printre care şi „arborele mamut” secular - sequoia dendron giganteum - din curtea Muzeului Memorial „Paul Constantinescu” (str. Nicolae Bălcescu nr. 15), smochini, dar şi câteva exemplare de stejari seculari, amintind de vestiţii codrii ai Vlăsiei. În vechile cartiere, cu case „pe pământ”, locuitorii continuă să planteze pomi fructiferi (vişinul, cireşul, mărul, nucul etc.) şi să cultive legume şi flori.

[modifică] Demografie

Populaţia oraşului a crescut într-un ritm foarte rapid, explicabil prin dezvoltarea intensă a economiei sale. În 1810, în condiţiile ocupaţiei străine, ale încleştării în lupta cu boierii Muruzeşti, erau 2024 de locuitori, în 1837 erau 3000 de locuitori, imediat după unire (1859) 26.468, iar în 1884 erau 32.000 de locuitori. Comparând datele pe care ni le oferă recensămintele ştiinţifice organizate din 1899 (45.107 locuitori), 1912 (56.460) şi 1930 (79.149), constatăm că sporul populaţiei Ploieştiului a fost mai rapid decât al tuturor oraşelor mari din ţară, cu excepţia Bucureştiului şi a Constanţei, lucru explicabil, de altfel, prin extinderea extracţiei de petrol. Cu toate pierderile şi dispariţiile pricinuite de cel de-al doilea război mondial şi anume de bombardamente, populaţia Ploieştiului s-a refăcut rapid, înregistrând 95.632 de locuitori în ianuarie 1948.

În anul 1930 municipiul avea o populaţie de 79.149 locuitori, dintre care 69.139 români (87,3%), 3.708 evrei (4,6%), 1.591 maghiari (2,0%), 1.307 germani (1,6%) ş.a. Din punct de vdere confesional populaţia era alcătuită din 69.458 ortodocşi (87,7%), 3.843 mozaici (4,8%), 2.629 romano-catolici (3,3%), 1.115 lutherani (1,4%), 1.076 greco-catolici (1,3%) ş.a.

În prezent municipiul are o populaţie de 232.527 locuitori [1]. Structura etnică a acesteia este următoarea:

[modifică] Politică şi administraţie

Consiliul local al municipiului Ploieşti este compus din 27 de consilieri, împărţiţi astfel:

Ploieştiul are următoarele cartiere: Malu Roşu, Vest, Mărăşeşti, Mitică Apostol, Eroilor, Mimiu, Petrolului, Hipodrom, Râfov, Ana Ipătescu, Mihai Eminescu, Democraţiei, Moţoi, Pictor Rosenthal, Lupeni, Peneş Curcanul, Cantacuzino, Mihai Bravu, Bucov-Poştei, Transilvaniei, Traian, Republicii, Ienăchiţă Văcărescu, Buda, Nord, Bereasca, Albert. [2]

In conformitate cu rezultatele recensãmântului, sunt înregistrate 21172 de clãdiri cu funcþiunea de locuinþã, în care se aflã 88104 apartamente în care locuiesc un numãr de 160000 ploiesteni. Din punct de vedere al formei de proprietate locuinþele se aflã în proporþie de 97.6% în fomã privatã. Din punct de vedere al echipãrii fondului locativ 93% au acces la apã potabilã, 90% sunt legate la reţeaua de canalizare, 98% au instalaþii electrice si 78% sunt conectate la sistemul de termoficare.

Pentru detalii, vezi articolul Zona metropolitană Ploieştivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Viitoarea Zonă metropolitană Ploieşti va include 6 comune limitrofe municipiului Ploieşti cu 70. 000 de noi locuitori. Întreaga zonă va deveni centru major de tranzit pe 2 Culoare Pan Europene pentru calea ferată şi autostradă. Structurată ca parteneriat, zona metropolitană va coordona dezvoltarea în ceea ce priveşte zonele funcţionale, reţelele de comunicaţie şi transport, amenajarea tehnologică, timpul liber, reducerea poluării.

[modifică] Economie

Datorită exploatării de petrol din zona oraşului, încă de timpuriu acesta a devenit un oraş industrial, aici construindu-se prima rafinărie din lume [3]. Deoarece Ploieştiul era cel mai mare producător de petrol din Europa, acesta a fost denumit „Capitala aurului negru”. Deşi în prezent cantitatea de ţiţei extras în zonă scade continuu, cele patru rafinării prelucrează cantităţi însemnate, produsele rafinate fiind transportate prin conducte spre Bucureşti, Constanţa şi Giurgiu.

Oraşul a rămas ancorat în această industrie, cu preponderenţă în industria extractivă de prelucrare a ţiţeiului şi industrii legate de această ramură (construcţii de maşini, echipamente electrice, întreţinere, ect.). În raport cu cifra de afaceri această ramură a industriei ocupă primul loc cu 39,6% şi este urmată la mare distanţă cu doar 17,7% de industria alimentară a băuturilor şi a tutunului şi cu 14,5% energia electrică şi termică, gaze şi apă. Urmează apoi industria de maşini şi echipamente, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale, industria de prelucrare a cauciucurilor şi a maselor plastice, industria lemnului şi a produselor din lemn, celulozei, hârtiei şi cartonului, industria altor produse din minerale nemetalice, industria mobilei, industria mijloacelor de transport, industria pielăriei şi încălţămintei, industria metalurgică, edituri, tipărirea, reproducerea înregistrărilor pe suporţi şi industria textilă şi a produselor textile. Dacă ne referim la structura economiei, aceasta a suferit modificări esenţiale în ultimii ani. Din punct de vedere al numărului de firme cel mai bine reprezentat este sectorul comerţului şi al serviciilor, cu o pondere de 77,5%, în timp ce industria şi construcţiile ocupă o piaţă de doar 22,5% . La nivelul judeţului Prahova din punct de vedere al numărului de agenţi economici, municipiul Ploieşti conduce detaşat cu o pondere de 50%, urmat la mare diferenţă de municipiul Câmpina cu 8% şi apoi de celelalte oraşe mai mici şi comune. Atracţia mare pe care investitorii români şi străini o au faţă Ploieşti se datorează facilităţilor pe care administraţia locală le oferă, pentru rapiditatea cu care îşi pot demara şi dezvolta proiectele, dar şi pentru calitatea oamenilor de aici. Ţări ca Olanda, Cipru, Germania, Italia, SUA, Turcia, Franţa, Irak, Austria, Elveţia, Grecia, China, Moldova, Marea Britanie, Canada, Liban, Israel sunt doar câteva dintre cele care sunt reprezentate la nivelul oraşului nostru prin importante firme din diverse domenii.

Dacă ne referim la anul 2006, Ploieştiul se menţine într-o poziţie de lider la capitolul volumului de investiţii străine – Compania Unilever South Central Europe a decis să îşi stabilească în oraşul nostru cartierul general, mutându-şi aici de la Bucureşti centrul de greutate al afacerilor, inclusiv fabrica de produse alimentare de la la Târgu Mureş. Kaufland, Tengelman, Selgros, Carrefour, Bricostore, Skoda, Peugeot, Winmarkt, Cardinal Motors, Altex, Aquila sunt alte nume sonore de companii multinaţionale, care şi-au deschis filiale în ultimii doi ani în municipiul Ploieşti. Nivelul de trai al ploieştenilor se dovedeşte de la an la an superior celorlalte oraşe din ţară. Putem deduce acest lucru din rapiditatea cu care în 2006 renumite bănci şi-au deschis agenţii noi în mai toate cartierele, demonstrându-se astfel o creştere semnificativă a puterii de cumpărare a ploieştenilor, dar şi de implicare directă a lor în diferite proiecte financiare şi investiţionale. Un alt exemplu ar putea fi numărul mare de firme importante din domeniul produselor de consum (alimentar, textile, cosmetice, electronice şi electrocasnice) care şiau deschis la rândul lor magazine de reprezentanţă în Ploieşti.

Există deasemenea un număr mare de companii de proiectare şi consultanţă, multe dintre ele cu specializare în ramurile industriei de petrol: extracţie, transport, rafinare, distribuţie. În domeniul cercetării petroliere activează institutul ICERP.

[modifică] Industrie

În perioada regimului comunist municipiul Ploieşti ocupa primul loc, după Bucureşti, în privinţa valorii producţiei industriale realizate.

Ploieştiul este cunoscut drept „Capitala aurului negru”

- rafinare la: PETROM S.A. Membru OMV Group - Rafinaria PETROBRAZI, PETROTEL - LUKOIL, S.C. Rafinăria „ASTRA ROMÂNĂ” S.A. Ploieşti, ROMPETROL Rafinăria VEGA Ploieşti, transport ţiţei şi produse petroliere finite prin conducte: S.C. CONPET S.A Ploieşti, S.C. PETROTRANS S.A. Ploieşti;

- utilaje de extracţie, foraj, chimic şi petrochimic: S.C. UPETROM S.A. Ploieşti, S.C. UZTEL S.A. Ploieşti, UZUC S.A. Ploieşti;

- construcţie de pompe şi conducte de petrol: S.C. CIPROM S.A. Ploieşti, INSPET S.A Ploieşti;

- cercetare şi proiectare în domeniul petrolier: IPIP S.A. Ploieşti, ICERP S.A. Ploieşti, PETROSTAR S.A. Ploieşti, IPCUP Ploieşti. Industria constructoare de maşini: - maşini unelte: S.C. UPETROM S.A. Ploieşti;

- echipament tehnologic, de ridicat, echipament de construcţie: S.C. UBEMAR S.A. Ploieşti, "24IANUARIE" S.A Ploieşti, S.C. TROMET S.A. Ploieşti, UZINA MECANICĂ Ploieşti;

-Rool; - detergenţi: UNILEVER ROMANIA; - îngrăşăminte chimice: S.C. ROMFOSFOCHIM S.A. Valea Călugărească ( capacitate închisă); - materiale plastice: S.C. ARPACOR S.A. Bucov; - alte produse: S.C. PROGRESUL S.A. Ploieşti.

În apropiere, la Crângul lui Bot (pe şoseaua spre Târgovişte) se află „Parcul industrial Ploieşti” [4], în cadrul căruia activează peste 28 de companii.

[modifică] Agricultură

Deşi oraşul este situat într-o zona în care agricultura, legumicultura, pomicultura, viticultura şi zootehnia reprezintă activităţi economice importante, pe teritoriul lui sunt amplasate doar câteva unităţi de colectare şi depozitare a produselor agricole. Suprafaţa agricolă este redusă, 2217 ha repartizate astfel:

Atât în oraş cât şi în zona periurbană există capacităţi de prelucrare a producţiei agricole pe următoarele profile: morărit şi panificaţie, centru de vinificaţie, fabricarea uleiului, prelucrarea laptelui, abatorizarea şi fabricarea preparatelor din carne .

[modifică] Comerţ

Există peste 3.000 de unităţi comerciale individuale sau asociaţii cu capital privat. Deşi are numai 28% din populaţia judeţului Prahova, oraşul Ploieşti realizează peste 80% din valoarea comerţului din judeţ. Primul magazin general din Ploieşti s-a numit „Papagalul” şi a fost inaugurat în 1938.

În centrul oraşului sunt două mall-uri moderne, Galeriile comerciale şi Mercur. Alte magazine mari sunt Big, Omnia, Nord, Unirea, Lumea Copiilor.

[modifică] Transport

Aşezat la o veche răscruce de drumuri comerciale, oraşul este şi astăzi un nod feroviar şi rutier, putând fi uşor abordat din toate părţile. În viitor vor trece prin Ploieşti autostrăzile A3 şi A5.

Municipiul Ploieşti este amplasat într-un judeţ dens populat şi urbanizat, în vecinãtatea capitalei Romaniei, în apropierea aeroportului internaþional Henri Coanda şi în imediata vecinãtate a coridorului TEN-IV şi TEN-IX. În fiecare an oraşul devine din ce în ce mai sufocat de numărul crescut de maşini. Reţeaua de trafic sistematizată după nevoile anilor 1970-1980, face faţă cu greu acestei aglomerări - ploieştenii, navetişti sau turiştii care tranzitează zilnic Ploieştiul. În încercarea de a fluidiza traficul rutier în zona centrală şi de a exploata la maxim arterele secundare a fost nevoie încă din anul 2004 să demarăm noi proiecte privind infrastructura rutieră. Mãsurãtori de trafic efectuate pe DN1 Bucureşti-Ploieşti-Braşov înregistrazã un trafic anual între 6 000 000- 10 000 000 de treceri de vehicule.

În concordanţă cu proiectele Civitas şi Spicycles, în anul 2006 a fost dezvoltat şi modernizat transportul public. Astfel, prin intermediul proiectului Civitas, 25 de autobuze cu motor diesel au fost adaptate la consum GPL. La finele anului trecut a fost inaugurată şi linia de troleu 244, în locul traseului 44. Acestea, alături de celelalte 5 autobuze pe GPL existente deja în Ploieşti, vor permite reducerea gradului de poluare în oraş şi a costurilor de întreţinere a parcului auto de autobuze. În cadrul aceluiaşi proiect, în anul 2007 vom amenaja staţiile RATP şi vom crea condiţii pentru facilitarea accesului persoanelor cu dificultăţi de mobilitate. Totodată, sistemul de informaţii privind transportul public include implementarea unui sistem GPS în cadrul parcului de maşini al RATP Ploieşti, care va aduce informaţii suplimentare legate de traficul autobuzelor la nivelul oraşului.

Ploieştiul a dezvoltat istoric o reţea stradalã în marea majoritate pe o structurã radialã, cu tranzitarea zonei centrale. Lungimea strãzilor orãşeneşti este de 324 km, din care modernizate 241 km. Transportul public urban este asigurat prin 37 de linii din care 216 autobuze, 33 tramvaie şi 10 troleibuze.

Oraşul este legat prin cale ferată de Bucureşti, Buzău, Braşov (căi ferate duble electrificate), Urziceni, Măneciu, Plopeni şi Târgovişte. Nodul feroviar are două gări de călători importante (Ploieşti Sud şi Ploieşti Vest), Ploieşti Est (spre Buzău), Ploieşti Nord (spre Măneciu), plus Ploieşti Triaj (staţie de triaj) în sudul oraşului.

În interiorul oraşului transportul public este asigurat de RATP Ploieşti, şi cuprinde trasee de autobuze, linii de tramvai şi troleibuz.

Spre teritoriul periurban şi restul judeţului şi al ţării, transportul rutier se realizează prin operatori privaţi, cu plecări din staţiile de transfer: Gara de Sud, Gara de Vest, Ştrandului - Obor, Spitalul Judeţean şi Podul Înalt .

[modifică] Obiective turistice

Oraşul Ploieşti n-a intrat în epoca modernă cu un inventar arhitectonic bogat. Curţile lui Mihai Viteazul au existat numai în legende, iar palatele Muruzeştilor, destul de modeste, nu au durat decât două decenii şi ceva. În secolul trecut, ca să nu mai vorbim de cel al nostru, s-a construit mult. A început să se contureze, mai ales odată cu arhitecţii din familia Socolescu, un stil ploieştean sau cel puţin o variantă locală a stilului naţional.

O serie de calamităţi naturale şi sociale la care a fost supus oraşul au diminuat serios fondul de construcţii pe care ploieştenii se străduiau să-l îmbogăţească. La 12 iunie 1837 a avut loc cea mai puternică inundaţie din istoria Ploieştiului: Dâmbu şi celelalte pâraie s-au revărsat, acoperind tocmai cele mai vechi cartiere, vatra târgului. Au fost năruite sau şubrezite atunci şi au dispărut curând cele mai importante locuinţe care se mai menţinuseră din secolul al XVIII-lea. Incendiul din 1843, cel mai mare cunoscut pe aceste locuri, a bântuit într-o altă parte, distrugând centrul nou, adică zona unde se găseau construcţiile notabile ale deceniilor trei şi patru.

Dacă bombardarea Ploieştiului din zeppelin în 1916 a adus puţine pagube clădirilor, în schimb bombardamentele din 1944 au dus la distrugerea a mii de locuinţe şi edificii. Cutremurele din 1940 şi 1977 au afectat foarte serios oraşul. Atunci s-au prăbuşit câteva dintre cele mai vechi biserici ale oraşului, alături de locuinţe şi edificii remarcabile.

De aceea, nu trebuie să pară deloc ciudat faptul că uneori, decenii întregi nu sunt deloc reprezentate la zestrea de construcţii a oraşului.

Printre hotelurile mai importante menţionăm Hotelul Central, Prahova, Turist, Nord, Hanul Găzarilor.

[modifică]

Muzee

[modifică]

Biserici

[modifică]

Clădiri

[modifică] Statui

[modifică] Învăţământul şi viaţa culturală

Prima şcoală domnească din Ploieşti a început să funcţioneze în 1777. Din 1832 avem date de existenţa primelor şcoli elementare. În 1864 apare învăţământul secundar, oraşul devenind un centru educaţional important.

În Ploieşti se găsesc importante instituţii de învăţământ, cum ar fi Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti, Colegiul Naţional „I.L. Caragiale” (care continuă tradiţia vechiului liceu „Sfinţii Petru şi Pavel”), şi Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” (fostul liceu „Despina Doamna”). Alte câteva licee importante sunt „Colegiul Spiru Haret”, „Al. Ioan Cuza”, „Nichita Stănescu”, Liceul de artă, Liceul militar „Constantin Brâncoveanu”, Liceul Pedagogic.

O mare importanţă pentru viaţa culturală a oraşului o au şi biblioteca judeţeană „Nicolae Iorga” şi Palatul Culturii.

Viaţa teatrală este reprezentată prin teatrul „Toma Caragiu” [5], cu o vechime de peste 50 de ani, şi pe scena căruia au jucat actori ca Fory Etterle, Zephi Alşec, Toma Caragiu.

În 1960, orchestra de muzică populară „Flacăra Prahovei” şi orchestra simfonică „Ciprian Porumbescu” au fost unite în orchestra filarmonică Ploieşti, la iniţiativa primului său dirijor, dr. C.N. Debie. Orchestra a devenit cunoscută în ţară şi peste hotare, mai ales sub conducerea marelui dirijor Ion Baciu. În prezent poartă numele de „Filarmonica Paul Constantinescu” [6] .

[modifică] Sănătate

Reţeaua sanitară din municipiul Ploieşti este compusă din următoarele unităţi:

[modifică] Mass-media

Încă din 1993 în oraş au apărut posturile de radio particulare - Radio Prahova şi Radio Contact, urmate apoi de Radio ProFM, SOS şi mai nou Wyl FM şi Radiok FM. Există de asemenea corespondenţi ai radiourilor naţionale România Actualităţi, România Tineret şi Europa FM, precum şi corespondenţi ai principalelor agenţii de presă din ţară – Rompres şi Mediafax. [11]

Mass-media locală este bine reprezentată şi de televiziuni. După ce în 1993 existau două posturi de televiziune prin cablu, au apărut din 1995 studiouri locale ale televiziunilor naţionale – Antena 1, Pro TV, Tele 7 şi Prima TV – Alpha. În premieră naţională, la Ploieşti s-au desfăşurat audienţe publice televizate în care s-au dezbătut subiecte de interes public, împreună cu cetăţenii şi specialiştii care îşi desfăşoară activitatea în administraţia publică locală.

Din 1997, apar în Ploieşti atât cotidiene locale, cât şi corespondenţi pentru publicaţiile naţionale. Presa locală este reprezentată de: Prahova [12], Telegraful de Prahova [13], Jurnalul de Prahova [14], Monitorul de Prahova [15], Raid [16], Altphel [17], Ploieştii, Informaţia Prahovei, etc.

[modifică] Sport

Pe lângă stadioanele „Astrei” şi ale „Petrolului”, Ploieştiul dispune şi de alte baze sportive şi locuri de petrecere a timpului liber: Sala Sporturilor „Olimpia” (inaugurată în 1972), Bazinul de înot „Vega”, Patinoarul artificial sau Hipodromul [18] situat la intrarea în oraş (dinspre Bucureşti).

În ultimele decenii, Ploieştiul a fost de multe ori gazda Campionatelor Internaţionale de Gimnastică ale României şi centrul hipismului românesc, datorită hipodromului său.

Menţionăm şi aerodromul - Aeroclubul Gheorghe Bănciulescu -, din comuna Strejnic, înfiinţat în 1936, care permite desfăşurarea de activităţi recreative cum ar fi aviaţia sportivă, aeroplanorismul sau paraşutismul. [19]

În ce priveşte fotbalul, este oraşul cu două echipe foste divizionare A, Petrolul Ploieşti (de trei ori campioană naţională ) şi Astra Ploieşti.

CSU Asesoft Ploieşti [20] este cel mai titrat club românesc de baschet al ultimului deceniu, fiind Campioana României între 2003-2008, câştigătoarea Cupei României 2003-2008, câştigătoarea Fiba Europe Cup 2005.

Performanţe de talie naţională, balcanică, europeană, mondială şi olimpică s-au obtinuţ la fotbal, gimnastică, şah, atletism, popice, nataţie, volei, handbal, scrimă, aviaţie, de către merituoşi sportivi ca: Tamara Costache, Lavinia Vişan, Adrian Negulescu, Leonard Doroftei, Virgil Dridea, Mihai Ionescu etc.

[modifică] Oraşe înfrăţite

[modifică] Galerie de imagini

[modifică] Bibliografie

[modifică] Legǎturi externe

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Ploieşti

Navigare

participare

Căutare

Trusa de unelte

În alte limbi

Cuprins

[modifică] Istoric

[modifică] Date geografice

[modifică] Aşezare

[modifică] Oraşe apropiate

[modifică] Clima

[modifică] Relieful şi vegetaţia

[modifică] Demografie

[modifică] Politică şi administraţie

[modifică] Economie

[modifică] Industrie

[modifică] Agricultură

[modifică] Comerţ

[modifică] Transport

[modifică] Obiective turistice

[modifică] Muzee

[modifică] Biserici

[modifică] Clădiri

[modifică] Statui

[modifică] Învăţământul şi viaţa culturală

[modifică] Sănătate

[modifică] Mass-media

[modifică] Sport

[modifică] Oraşe înfrăţite

[modifică] Galerie de imagini

[modifică] Bibliografie

[modifică] Legǎturi externe