|
|
Insula Jarvis
Insula Jarvis (engl.: Jarvis Island) este o insulă mică nelocuită, un atol cu o suprafaţă de 4,5 km² din Oceania, (Oceanul Pacific de sud), care aparţine SUA, fiind amplasată cca. la mijlocul distanţei dintre Hawaii şi Insulele Cook.
Insula Jarvis a fost descoperită la data de21 august 1821 de către nava britanică Eliza Francis primind numele căpitanului vasului.
In martie 1857 preia SUA proprietatea insulei prin Legea guano după ce a exploatat tot îngrăşământul natural produs de păsări, părăsesc (1879) insula care nu mai prezintă un interes din punct de vedere economic.
La data de 3 iunie 1889 insula este anexată coroanei britanice, neluând însă nici o măsură de populare a insulei.
In 1935 revendică SUA proprietatea insulei, ca insulă nelocuită, fiind din anul 1936 până în anul 1974 la fel ca insulele Baker, Howland administrat de Ministerul de Interne American.
Din data de 27 iunie 1974 este administrat de US Fish and Wildlife Service fiind considerată Jarvis Island National Wildlife Refuge (rezervaţie naturală), vizitarea insulei se poate face numai în scopuri de cercetare necesitând o aprobare specială.
Pe insulă domneşte o climă uscată tropicală cu ploi rare şi un vânt constant, cu o radiaţe solară intensă.
Insula are o costă nisipoasă ce se ridică cu 7 m deasupra nivelului mării, nu are izvoare cu ape dulci, fiind înconjurată de un brâu (riff).
[modifică] Legături externe
|
